January 30, 2012

Lumină de la Răsărit

Cotidianul LUMINA din 29 Ianuarie 2012, rubrica Lumina cunoştinţei:
Religia, Filosofia şi Ştiinţele în dialog :
Lumină de la Răsărit - de Alexei Nesteruk
Recenzie de Florin Caragiu

Volumul "Light from the East" (Fortress Press Minneapolis, 2003), semnat de prof. Alexei Nesteruk, constituie o pledoarie convingătoare pentru necesitatea unui dialog autentic între ştiinţă şi teologie, dialog la care e invitat să participe creştinul educat al zilelor noastre. Acesta trebuie să conştientizeze cu precădere faptul că raţiunea umană (dianoia), pe de o parte, şi intelectul înduhovnicit (nous), pe de alta, ca facultăţi specifice de cunoaştere şi de trăire, au punţi de interferenţă în temeiul realităţii înseşi, atunci când acesta e văzut precum o unitate între Creator şi actele Sale, între Logos şi acei logoi (raţiuni divine), mai mult sau mai puţin ascunşi în creaţie, la care s-a referit pe larg Sfântul Maxim Mărturisitorul.

January 28, 2012

tu (un poem de Florin Caragiu)



eşti continentul nou
în care sălbaticii dorm cu mâna pe arcuri
şi visează cum aruncă un pumn de pământ
peste groapa comună din cer
în care sunt aruncaţi de vii cei ce iubesc

An open mind...

BUT I think he [H.G. Wells] thought that the object of opening the mind is simply opening the mind. Whereas I am incurably convinced that the object of opening the mind, as of opening the mouth, is to shut it again on something solid.” (G. K. Chesterton, ‘Autobiography’)

January 24, 2012

ziua unirii

ai aşteptat timpul să treacă
ca o ploaie scurtă prin paparudă

din aceste cârpe
umilinţa trage afară o piele subţire
care sudează fiinţe şi lucruri

oboseala a învins mecanismul reflex
ce-ţi amintea de mâna ridicată asupra ta

ce ne uneşte?

acest cer lăsat peste noi
ca un cort în zăpadă? pământul odrăslind
în gura poeţilor ce-au frământat
graiuri topite astăzi pe limbă?

marea care înmoaie
aripa ce-a tras o linie de hotar
prin pânza unui păianjen cu cruce?

urmele de paşi de pe nori?

Spicuiri - Constantin Rădulescu-Motru



„Omul creştin are in viaţa lui sufletească de realizat un ideal mai înalt decât acela al libertăţii. Biserica nu vorbeşte de libertate, ci de datorii morale de izbăvire de sub păcat.” (Constantin Rădulescu-Motru)

January 19, 2012

Nunca é Silencio Vão - Carminho


http://youtu.be/SyJQ7YbgBm8
Caminho (Maria do Carmo Carvalho Rebelo de Andrade) - Nunca é Silencio Vão (Silence is never vain)

January 15, 2012

Mihai Eminescu şi lumea aromânească I

Mihai Eminescu şi lumea aromânească I - blogul Dhyeata
COLECȚIA ZIARULUI „TIMPUL” (1878 - 1882) și „CURIERUL DE IAȘI” (1876).
Variantă digitalizată de Editura Predania / Proiect Avdhela

January 14, 2012

Darul de Crăciun

Darul de Crăciun

de Florin Caragiu
(text publicat în revista "Ramuri", Ianuarie, 2012)

Sărbătorile de iarnă reaprind în inimi imaginea unei lumi-mireasă care se bucură de veşmântul ei de nuntă. Crăciunul ne acordă de fiecare dată şansa să redescoperim feeria şi să credem că există un chip ascuns al lucrurilor, ce se iveşte ca un dar în acelaşi timp aşteptat şi neaşteptat, din momentul în care cineva se gândeşte să desfacă sau nu (nu-i totuna, la urma urmei?...) un pachet primit în dar. Învelişul e de hârtie cerată, imprimată cu fel de fel de figuri, de arici, elefănţei şi căluţi de mare, care mai de care mai nostimă. Desenele arată atât de atractiv încât par a fi menite să nu le atingi, numai să le priveşti, bucurându-te de la distanţă. Panglicile legate cu fundă festivă pun ele însele un hotar dorinţei de consum imediat. La fel ca bomboanele atârnate în brad, asemenea cadouri sunt făcute să fie gustate parcă „în învelişul” lor, care întârzie să fie desfăcut. Pura prezenţă a darului e dătătoare de fiori. În schimb, sunetul, foşnetul luminos, aromele, învelitorile, panglicile, accesoriile în genere – toate creatoare de atmosferă – au devenit acum mai importante chiar decât intrarea propriu-zisă în posesia darului. Crăciunul, prin excelenţă sărbătoare cu daruri, nu e guvernată de logica posesiunii şi a consumului.
O dată cu Naşterea Domnului, reînvie universul poveştilor, atunci când lucrurile din jur prind viaţă şi natura întreagă îşi recapătă chipul umanizat, o dată ce pământ şi vieţuitoare au fost sfinţite în micuţa iesle. Păpuşile, florile, figurinele de porţelan, brăduţii, până şi acele de cusut au şansa să devină acum personaje de poveste, aşa cum ele s-au făcut vestite odinioară unui maestru al imaginaţiei feerice, ca E. T. A. Hoffmann, şi prin ochii aceluia cititorilor din toate timpurile.

January 12, 2012

Seară de Poezie: Mihai Eminescu, sărbătorit la Librăria Sophia (13 Ianuarie 2012)

Mihai Eminescu

162 de ani

Vor recita actorii:

Magda Catone / Afrodita Androne
Ileana Olteanu / Ştefan Ruxanda
Amalia Ciolan / Mihaela Beţiu
Gabriela Iacob / Cristi Iacob
Cerasela Constantin / Florin Nan

Invitaţi:
lector dr. Iulian Costache
Florin Caragiu

vineri, 13 ianuarie 2012, ora 17.00
str. Bibescu Vodă nr. 19

January 10, 2012

Ochi de ţărână

lui Mihai Eminescu


Baţi un piron în acest tablou în care lucrurile
se mişcă. Din firidă iese figura pictată,
cu ochi înecaţi de noapte, prin lacrimi râzând.

În picioare dorm caii. Crupele lor albe
mângâie ţarcul, gâtul le e fildeş de apă.

Ai spus că nu vii şi, părându-ţi rău, ai plutit
pe nisipuri până aici. Cortul în tufe de zmeur
ţi-ai pus, genunchii sting candele de zăpadă.

Nu vezi hotar suferinţei, tremură toate
ca flăcăruile de Paşti, în drumul spre casă.

Gemi sub povară străină. Înţelepciunea
leapădă încălţările aurite, risipind moartea
în pocale de lemn. Revolta se stinge în ele
ca o sete de umbră în glasul lui Dumnezeu.

pe un colţ de iarbă îţi joci rolul

cânţi cu braţele desfăcute şi te înalţi pe vârfuri
o scrisoare zboară pe dinainte
porţi un fes ţuguiat
un copil îşi îngroapă faţa în rochia ta

iubeşti aceste ore în care vederea slăbeşte
şi corpul e un disc rotitor
pe care un ac de diamant alunecă

vocea ta e oraşul în care se mută
poemul ce mă părăseşte
semn
că asfinţitul e o bătaie de aripă a sângelui

The richness of Latin music

Latin music seems (to me) richer than many varieties of contemporary "bluesy" (& related) music (granted, there are great musical blues-type moments, but the Latin variety/genre/musical universe appears "richer in infinities"...)


Mireille Mathieu & Julio Iglesias, Surprise en publique
http://youtu.be/LZ0ALo1wj14 1988 TV-Show "Superchancen" (Denmark)


Maria Ana Bobone - Fadinho Serrano
http://youtu.be/g2ZpZRIexkY

Mireille Mathieu - Santa Maria de la mer


http://youtu.be/BXg6OdbNF2w

January 6, 2012

Darul fără nume (lui Mihail Eminescu)












Faţa trasă-i un semn tremurat
între măşti surâzătoare cu tălpi de zăpadă.

Ţara cu mădulare risipite pe câmpuri,
sub arbori visători, îşi trage carnea pe oase.

O jucărie te mângâie cu ochii închişi, Mihaile,
când stâncile din aer ţin noaptea pe loc
şi cumpătul inimii. Capul unde să-ţi pleci?

Casă fără uşi e suspinul celui ce moare,
încolţeşte grăuntele de lună. În urne,
roşiatice flori duc trena timpului.

Nu are nume darul. Peste toţi se revarsă,
Ca o durere vindecătoare.

Cocori - Maxim Troshin (1978 - 1995)


http://youtu.be/wF5wUtSP60k
Maxim Troshin (1978 - 1995) - subdiacon şi rapsod...
Versurile de Petr Oreshin (1887-1938)

January 5, 2012

January 3, 2012

Florin Caragiu & "Sentic" la Braşov (24 iunie 2011)






Cat's monastery


Cat's monastery - http://youtu.be/A_Norykibhk
The original monastery was built in 327 AD, by Kalokeros, the first Byzantine governor of Cyprus, and patronised by Saint Helena, the mother of Constantine the Great. At that time, a terrible drought affected the whole of Cypus, and the entire island was overrun with poisonous snakes which made building the monastery a dangerous affair. Many of the inhabitants left their homes and moved off the island, for fear of the snakes, but Saint Helena came up with a solution to the plague – she ordered 1,000 cats to be shipped in from Egypt and Palestine to fight the reptiles. In the following years, the cats did their duty, hunting and killing most of the snakes in the Akrotiri Peninsula, which soon came to be known as the “Cat Peninsula”. The monks would use a bell to call the cats to the monastery at meal time, and then the felines were dispatched to their snake-hunting duties.” (excerpt from the article The Holy Monastery of Saint Nicholas of the Cats)