July 25, 2012

Derrida: "Ce este înaintea Întrebării?"...


http://youtu.be/Z2bPTs8fspk - "Este Întrebarea forma privilegiată a filosofiei? Este Gândirea Întrebare - așa cum se spune adesea? N-ar putea fi, înainte de Întrebare, o mult mai străveche, mai profundă și mai radicală mișcare ce nu este Întrebare, ci mai degrabă o Afirmare?"... (Jacques Derrida)

July 18, 2012

je travaille donc je suis...


http://youtu.be/lzTKQZSPM1g - Judicael Perroy (FR)

Intent and moral act - St. Maximos the Confessor

"There are many human activities that are good by nature, but cease to be good when done for ulterior motives. Works such as fasting, vigil, prayer, psalmody, almsgiving and hospitality are good by nature; but not good when done out of vainglory."  
St. Maximos the Confessor - via Troy Polamalu

July 16, 2012

Un dar de preţ

"Dumnezeu dăruieşte ieşire în căi fără de ieşire: când vrea El, fie de suntem în pustie, fie de suntem în cele mai mari nenorociri, fie de nu avem nici o nădejde de mântuire, n-avem nevoie de nimeni altul, pentru că ajutorul lui Dumnezeu face totul pentru noi".
Sfântul Ioan Gură de Aur, "Omilii la Facere" - via Florin Caragiu

July 15, 2012

The heaviest burden...

"Having let go of a light burden, namely, self-reproach, we have taken up the heaviest, namely, self-justification." - Abba John the Short -- via Troy Polamalu

July 2, 2012

Matematică, Logos şi Abundenţă

Matematică, Logos şi Abundenţă 
Mihai Caragiu
Cotidianul LUMINA - 1 Iulie 2012

În lucrarea sa "Anatomia criticii", Herman Northrop Frye observă că atât matematica, cât şi literatura pot fi aplicate realităţii exterioare, însă ambele există şi într-o formă "pură" (în sine). Ambele oferă, astfel, deschiderea către o libertate (considerată de Cantor ca fiind însăşi esenţa matematicii), care nu este însă un divorţ: odată desprinsă de lanţurile empiricului contingent, mintea matematicianului (sau artistului) poate alege să se întoarcă, creativ, asupra realităţii sensibile. Bogăţia inexhaustibilă a universului matematicii pure (în sensul de corp de cunoaştere abstractă prezentându-se nemijlocit minţii umane) se întinde, în principiu, dincolo de mulţimea a ceea s-ar putea exprima în teoriile empiric-pozitiviste ale materiei, motiv pentru care ar putea fi văzută ca un prim semn al acestei stări de libertate (moment în care se pune serios sub semnul întrebării tentativa reducerii matematicii la un "mecanism neuronal adaptiv"). Orice idee sau teorie matematică profundă se constituie, în mod firesc, într-un portal de acces la această libertate, dincolo de care se descoperă posibilitatea exercitării unei autentice creativităţi şi, nu în ultimul rând, se degustă în mod constant misterul frumosului matematic. Să ne gândim, de exemplu, la fascinanta teorie axiomatică a mulţimilor cu ale sale modele exotice şi ierarhii de cardinale transfinite, la nesfârşita aventură a numerelor naturale, iniţializată în mod formal de axiomele lui Peano, pornind numai de la zero şi funcţia succesor, sau la lista de probleme încă nerezolvate despre numerele prime, ce se îmbogăţeşte de pe o zi pe alta.