February 24, 2013

"nu-ţi pierde ochiul"... Sorin Dumitrescu despre Nichita Stănescu

http://youtu.be/hgmORcbtaFc   
Nichita Stănescu în amintirea lui Sorin Dumitrescu

"Ai grijă, luptătorule, nu-ţi pierde
ochiul,
pentru că vor aduce şi-ţi vor aşeza
în orbită un zeu
şi el va sta acolo, împietrit, iar noi
ne vom mişca sufletele slăvindu-l…
Şi chiar şi tu îţi vei urni sufletul
slăvindu-l ca pe străini."

Nichita Stănescu, Elegia a doua, getica
  

February 21, 2013

Datele problemei

http://youtu.be/eYWrlfC6TRMNeil Young - Helpless

O problemă grea: cărarea cea îngustă - primii paşi

"Have the mentality of an exile in the place where you live, do not desire to be listened to and you will have peace." (St. Poemen)

Indiscutabil, o problemă grea (cum era de aşteptat!). Atenţie, tocmai atunci rugăciunea bate la uşă.

"De aceea, calea pe care începe să meargă este mereu şi pretutindeni îngustă şi anevoioasă. Îngustimea, greutatea, strunirea constituie repertoriul de neînlocuit al căii spre mântuire; este primul lucru pe care-l întâlneşte cel ce păşeşte pe ea, primul lucru pe care trebuie să-l aştepte şi pentru care trebuie să se pregătească." (Strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sunt cei ce o află... - predică, Sf. Teofan Zăvorâtul)

Constantin Noica - Al doilea poem filozofic

http://youtu.be/Y7kfP0kt4pc  Constantin Noica - Al doilea poem filozofic (audio) (Trei poeme filozofice pentru Sanda) 
Descriere: Al doilea poem filozofic al lui Constantin Noica în care Noica ne spune că istoria devine o colecție de posibilități goale dacă nu le umplem cu trăirile, bucuriile noastre.

Noica: "V-am chemat ca să vă scoatem din statistică"...

http://youtu.be/Zh8BJ3kcytc
Constantin Noica - Primul poem filozofic (audio)
(Trei poeme filozofice pentru Sanda)
V-am chemat ca să vă scoatem din statistică
și ca să vă ajutăm să uitați de amara voastră fericire numărată 

February 18, 2013

from the eye to the heart

"There is a road from the eye to the heart that does not go through the intellect. Men do not quarrel about the meaning of sunsets; they never dispute that the hawthorn says the best and wittiest thing about the spring."  (G. K. Chesterton  - A Defence of Heraldry)

February 17, 2013

Un succes notabil: cursul de religie, filosofie şi ştiinţă (2011-2013)

Cursul de religie, filosofie şi ştiinţă - dovada unui dialog efectiv
Cotidianul LUMINA - 17 Februarie - de Narcisa Elena Balaban
"Cursul a fost structurat pe patru mari secţiuni şi 24 de teme. „O primă secţiune se referă la domeniul cunoaşterii, gnoseologia teologică, patristică în special, şi epistemologia ştiinţifică. Cea de-a doua secţiune s-a referit la cosmologie şi la maniera în care cosmologia ştiinţifică astăzi poate constitui o interfaţă în dialogul dintre teologie, filosofie şi ştiinţă. Cea de-a treia secţiune se referă la antropologie şi la diferitele tendinţe antropologice actuale, iar ultima, cea de-a patra, se referă la ştiinţele sociale şi economice, provocările sociale şi economice din societatea actuală“, după cum ne-a spus dr. Adrian Lemeni."
Cursurile (2011-2013) susţinute de dr. Adrian Lemeni, dr. Ştefan Trăuşan-Matu, dr. Costea Munteanu, şi dr. Hrisanti Bulugea. Seminariile au fost susţinute de diac. dr. Sorin Mihalache

Mariza ~ Ó Gente Da Minha Terra

http://youtu.be/k7BwU0MVEwo

February 8, 2013

Și dă-i și dă-i și luptă și luptă: ofensiva umanismului secular

Deja vu: ofensiva "umanismului" secular al celor 0.2% (ce reprezintă 100% poziția filozofică a naturalismului metafizic) perpetuu incomodați de credința românilor - corelată bineînțeles cu o viziune antropologică creştină. Umaniștii-hopa-mitici sar până'n tavan ori de câte ori adulmecă ceva ce ar putea fi perceput ca și credință.

February 5, 2013

Poezie şi Suflet

Cotidianul LUMINA - 27 ianuarie 2013
Religia, Filosofia şi Ştiinţele în dialog 
Poezie şi Suflet
de Florin Caragiu

Rubrica „Lumina cunoştinţei. Religia, filosofia şi ştiinţele în dialog“ este realizată cu sprijinul Fundaţiei „John Templeton“ din SUA, în cadrul unui proiect desfăşurat de Universitatea „Al. I. Cuza“ Iaşi şi Universitatea Bucureşti, în cooperare cu Patriarhia Română.


Estetica filosofică întemeiată creştin are în centrul ei o filosofie a participării, sub auspiciile căreia apare afirmat cu putere rolul activ al subiectului în constituirea imaginii lumii şi chiar în ceea ce priveşte modificarea de tropos ontologic. Starea subiectului e răspunzătoare de variaţiile acestei imagini. La rândul ei, orice imagine exterioară trimite spre un conţinut interior. Totul se întunecă sau se luminează, e văzut sau perspectivat într-un mod sau altul, şi chiar devine efectiv după calitatea mediului subiectiv în care realitatea se încorporează. Există mai multe văzduhuri şi mai multe anotimpuri, în aceeaşi zi.

Raportul dintre subiect şi obiect reprezintă o coordonată fundamentală a gnoseologiei poetice, care nu poate gândi lumea fără să  o raporteze la o stare de spirit. Totuşi, din aceeaşi perspectivă creştină, se poate aprecia că poezia, prin ceea ce face, depăşeşte subiectivismul şi solipsismul, prin faptul că pseudorealitatea, aceea care se constituie după cădere, e şi un fenomen obiectiv. Una dintre marile enigme ale vieţii, valorificată poetic, se află cuprinsă într-o suită de întrebări, după cum urmează. Cum sunt posibile căderea, naşterea pseudorealităţii, dintr-o greşeală a simţirii şi a voinţei? Cum e posibilă constituirea unei întregi lumi care nu mai reflectă adevărul? De ce eroarea nu rămâne la nivelul de eroare mentală şi se obiectivează? De ce gramatica generativ transformaţională, prin care se rosteşte o halucinaţie coerentă, deşi în fond teribil de inconsistentă, ajunge să cuprindă în sfera sa de influenţă referentul? De ce lucrul se mişcă după gândul păcătosului şi nu rămâne alipit în chip dezvăluit de Logos?

De ce natura nevinovată se strică? Ce este, de fapt, materia care îi apare astăzi omului de ştiinţă o existenţă teribil de misterioasă?

February 3, 2013

Alvin Plantinga, recipient al prestigiosului premiu Rescher

Alvin Plantinga primește prestigiosul premiu Nicholas Rescher pentru contribuții la Filosofia Sistematică, conferit de departamentele de Filosofie, Istoria și Filosofia Științei, și Centrul de Istorie și Filosofie a Științei ale Universității din Pittsburgh.
Recipientul premiului Rescher "a influențat în mod direct întregul domeniu al filozofiei, a educat și a inspirat generații noi de cercetători de vârf, care au adus critici reducționismului, relativismului, materialismului, colectivismului, scientismului, determinismului și dezumanizării epocii moderne. Pe scurt, Plantinga a obliterat opinia dominantă în elitele occidentale potrivit căreia ființele umane ar fi doar "materie în mișcare" - accidente fără finalitate, produse-robot ale unei lumi naturale închise condusă numai de legile fizice - și că adevărul, sensul, moralitatea, și Dumnezeu ar fi iluzii." (cf. David J. Theroux, Philosopher Alvin Planinga Receives Prestigious Rescher Prize, The Beacon - February 2)