May 30, 2014

Blues legends: James Cotton and Keith Richards rehearsing... superb!

James Cotton and Keith Richards (The Rolling Stones) performing Little Red Rooster during rehearsals for the Hubert Sumlin benefit concert... Many hard rock legends (like Keith Richards down here) see the blues as the deepest level/substratum of their musical experience, they must periodically return to blues.


"Little Red Rooster" (or "The Red Rooster" as it was first titled) is a blues standard credited to arranger and songwriter Willie Dixon. The song was first recorded in 1961 by American blues musician Howlin' Wolf in the Chicago blues style. His vocal and slide guitar playing are key elements of the song. It is rooted in the Delta blues tradition and the theme is derived from folklore. Musical antecedents to "Little Red Rooster" appear in earlier songs by blues artists Charlie Patton and Memphis Minnie. - cf Wiki - Little Red Rooster

May 29, 2014

Fenomenala experienta a libertatii

6 Mai 2014: 9 Catei Beagle sunt salvati de viata de animal de laborator. Pana in acel moment, fiecare dintre ei isi petrecuse intreaga viata in cusca, indurand test, dupa test, dupa test... Dupa cum se vede, experienta libertatii e fenomenala! Cineva comenteaza:  
utilizati politicienii pentru teste, nu animalele... 
Incheiati testarea pe animale! 
Altcineva spune:
Dacă vanitosii acestei lumi sunt atat de preocupati de aspectul lor, sa se ofere voluntari pentru a lua locul acestor sarmane animale, sa traiasca momente de groaza cu o tigara atasata gurii printr-o banda, sau sa aiba sapun lichid picurat in ochi...
Companii/corporatii ce nu fac teste pe animale - cauta aici.


May 28, 2014

Daunatorul guvernamental

Succesul acestei specii de daunatori (care opereaza atat la nivel national cat si la nivel local in retele complexe, organizate in varii nivele de servitute, si care mai nou a luat o ingrijoratoare amploare), este in mod special facilitat de o noua adaptare evolutiva in forma unei "gene de camuflaj" pe care un organism social neavizat o identifica in mod eronat ca "gena a salvarii nationale". Castigand incredere prin acest truc, daunatorul se branseaza fara mari probleme la principala sa sursa de hrana, banii contribuabilului (linistit de perspectiva avantajelor pe care le poate obtine, la randul sau, de la stat), pe care ii toaca in mod agresiv. Pentru a preveni reactiile contrare ale corpului social confuzat, simuleaza periodic semne de activitate ("noi initiative legislative").
Din pacate ne va trebui o lunga perioada pina vom dezvolta - ca societate -  anticorpi corespunzatori.  Sursa imaginii - Facebook.

May 26, 2014

Recent Vier Pfoten - Mercury Research poll: 62% of Romanians "against the killing of stray dogs", 72% "agree with the docile ones being returned to the streets, if sterilised"

So, after all, it's the infamous alliance between the thick-skinned and abusive government, various interest groups (political, economical) and unprofessional dog-catchers and shelters-of-extermination personnel that conducts the lucrative business of killing (in the process, trampling over the feelings of most Romanians and, to add insult to injury, using their tax money for funding the widespread abuse).

 From the photo caption: A recent poll – carried out by one of Romania’s leading market research companies, Mercury Research, on behalf of VIER PFOTEN – shows that 62% of Romanians are against the killing of stray dogs. A large number of Romanians agree with alternative solutions to the stray dog problem: 84% prefer the option of keeping stray dogs in animal shelters and 72% agree with the docile ones being returned to the streets, if sterilised. The poll shows additionally that 66 % of Romanians would not vote for a political party that supports euthanasia of stray dogs. “That the vast majority have no sympathy for politicians in favour of killing is a clear message by Romanians”, says Gabriel Paun, Director of Campaigns at VIER PFOTEN. “I am looking forward for the MEP candidates to position themselves publicly on this topic and take it seriously on their agenda for the next five years.” Furthermore, the poll reveals that 7% of Romanians are even willing to adopt a stray dog. This means about 1.15 million Romanians. “If all these animal-friendly people would really adopt a stray dog, then the situation would improve significantly”, stresses Gabriel Paun. And he added: “We ask them not to hesitate, and to give a warm home to a stray dog. There are so many gentle dogs in the shelters or on the streets waiting to be killed or adopted. For those taken from the streets we may perform sterilisation and microchipping for free.” Source: VIER PFOTEN PRESS CENTER ; Image credit - facebook

May 23, 2014

Osip Mandelstam - The tiny appendage of the sixth sense


"Only in Russia poetry is respected – it gets people killed. Is there anywhere else where poetry is so common a motive for murder?" Osip Mandelstam

The tiny appendage of the sixth sense,
The pineal eye of the lizard,
The monasteries of snails and shells,
Or the gabble of the gleaming eyelids, —
The unreachable — it is so close!
You can’t unfasten or observe it,
Like the message put in your hand
That you have to answer right away.
Osip Mandelstam - May 1932, Moscow (image / poem source)

May 22, 2014

Ioan Sadoveanu - in memoriam

La Washington State University, unde am lucrat intre 1996 si 1999, am avut doi masteranzi. Unul dintre acestia, Ioan Sadoveanu (emigrant din Romania) a obtinut titlul de M. Sc. in 1997, cu o lucrare despre recurente liniare peste corpuri arbitrare. Era o persoana remarcabila, si un matematician cu un deosebit talent, fiind un frecvent autor de probleme publicate in periodicul “College Mathematics Journal”. Din pacate, viata a fost adesea vitrega si nedreapta cu Ioan, experientele negative cu oamenii conferindu-i o aura tragica, cu atat mai mult cu cat avea un extraordinar simt moral, nedreptatile la care fusese supus de-a lungul anilor afectandu-l profund. Nascut in 1950 (fiiind deci cu 13 ani mai in varsta decat mine) a fost profesor de liceu in Romania inainte de ‘89. Acolo a indurat nenumarate abuzuri si matrapazlacuri de la politrucii unei administratii inepte, si s-a decis sa fuga din tara. A reusit sa ajunga in Franta dupa o aventura periculoasa pe tren care l-ar fi putut costa viata.  Din nefericire si in exilul din Franta a indurat incredibile abuzuri si experiente negative (in plus era fie ignorat, fie privit de sus de multi dintre “romanii ajunsi” de acolo), asa ca a decis sa plece si din Franta, pentru a face matematica (pasiunea vietii sale) in Statele Unite, valorificandu-si astfel indiscutabilul talent. Insa suferintele precedente isi pusesera deja pecetea, idea de “plecare” impreuna cu fumatul excesiv devenind de atunci permanente ale vietii sale. Dupa o serie de peregrinari a ajuns la Washington State University, unde l-am intalnit in 1996, cand am fost angajat acolo. Am comunicat zilnic, ascultand practic viata sa, si am discutat adesea probleme de matematica si cultura romaneasca (era un mare admirator al “Romaniei eterne”). Eram buni prieteni, insa Ioan considera ca ceilalti profesori nu erau suficient de intelegatori (cu atat mai mult colegii studenti la masters sau la doctorat, in general mult mai tineri). Tocmai de aceea am incercat sa il ajut cat am putut de mult, si cat se poate de repede. I-am fost indrumator la masters, proiectul final sustinadu-l intr-un mod stralucit. Ne-am bucurat atunci amandoi, insa lucrul de care ma temeam mai mult s-a intamplat, iarasi: Ioan a plecat, conducand un automobil vechi prin desertul din Sud-Vestul Statelor Unite, catre alt orizont universitar. Pentru a disparea in curand si de acolo… Ultimul contact a fost intr-o seara tarzie de Pasti, dupa ce disparuse o vreme indelungata... mi-a lasat un mesaj pe telefonul de acasa... suna cam asa: “Domnule profesor, la telefon este Ioan Sadoveanu... truck driver. Vreau sa va urez: Hristos a Inviat!” . Dupa care a inchis si a disparut iarasi. Am incercat sa il caut de-a lungul anilor pe Internet insa probabil ca numai relativ recent motoarele de cautare au devenit mai eficiente. Intr-o buna zi am descoperit un necrolog telegrafic, care suna asa:  
“Find Ioan Sadoveanu Death Records. November 16, 1950 - June 23, 2007. Age at Death: 56”
In fiecare an, de Pasti, ma gandesc si la Ioan. Dumnezeu sa il odihneasca in pace.

Mihai Caragiu

Tarkovski - Solaris (final)

Quick background: "Snaut tells Kelvin that since they broadcast Kelvin’s brainwaves at Solaris, the visitors stopped appearing and islands began forming on the planet's surface. Kelvin debates whether or not to return to Earth or to descend to Solaris in hopes of reconnecting with everything he has loved and lost and everything fades to white. We are at a shore of the frozen lake with Kelvin's back to us. As the scene is explored we realize Kelvin is at his father's house. Kelvin's dog runs to him, and he happily walks towards it. He realizes something is peculiar, though, when he sees through the window that it is raining in the house. He sees his father, oblivious to the rain, sorting drenched books. His father sees Kelvin at the window and greets him at the door. Father and son emotionally embrace on the front step of the lakeside house. The camera zooms out though a cloudy atmosphere to reveal they and the house are on an island in the middle of the ocean on Solaris." (cf Wiki, Solaris (1972 film))

May 17, 2014

Canicidul guvernamental: ce facem cu veterinarii colaborationisti? O abordare capitalista

Ar trebui organizata o lista neagra cu acele cabinete veterinare care au angajati ce contribuie la uciderea cainilor mandatata de legea 258/2013. Toate acestea trebuiesc blacklisted, iar aceasta lista a infamiei trebuie facuta cunoscuta publicului larg. Speram astfel ca acele cabinete vor fi ocolite, vor simti lipsa de $$... si in final vor da faliment. Iar oricine ar considera sa serveasca in proiectul "canicid guvernamental" sa realizeze ca nu va avea viitor ca medic veterinar privat. Daca actiunea e viguroasa, va avea sanse de reusita, si va reprezenta o reactie eleganta, capitalista si neviolenta din directia societatii civile.

May 16, 2014

Bancescu minte cu nerusinare (dar continua sa stea in scaun), Romania TV amendata de CNA

ROMANIA TV AMENDATA "pentru difuzarea afirmatiilor false si extrem de grave ale sefului ASPA". Numai Romania TV? Asadar Bancescu minte cu nerusinare. Se mira cineva?... Numai intr-o republica bananiera un asemenea administrator deceptiv mai sta intr-o pozitie de conducere! Nu mai vorbim de lacheii mai mititei din variile partide devotate "uciderii civice" (buni de nimic, mediocri pina si in materie de fotoshop).

May 13, 2014

Eu si Antonin Scalia

Pe o scara personal/academica, momentul cel mai interesant al anului care a trecut a survenit atunci cind am fost comparat (la o conferinta, deci in public) cu... Antonin Scalia (un judecator conservator din Curtea Suprema a SUA). Intentia nu a fost magulitoare, persoana care a emis aceasta comparatie considerindu-se, in opozitie, ultra-liberala, iar motivul fiind inistenta mea constanta de-a lungul anilor pe cercetarea intreprinsa de personalul didactic, cu accent pe publicatii (fara sa fiu atat de radical incit sa spun "publish a lot or perish" - chiar nu se poate la o universitate de 4 ani fara program graduat, insa macar "publish a few things and everything will be fine"). Insistenta mea a trezit reactii mixte: unii s-au bucurat ("it's about time!"), altii au pedalat putin inapoi, in virtutea faptului ca "suntem o universitate in care teaching-ul este principala componenta" (desi n-au putut sa explice cum cercetarea ar fi exclusa prin aceasta sentinta, mai ales ca cercetarea este plasata pe locul doi dupa predat in documentele oficiale ale Colegiului, fiind astfel recunoscuta oficial inaintea altor activitati cum ar fi dezvoltare profesionala, Serviciu, si Colegialitate), altii (putini, ce-i drept - dar inflacarat de "ultra-liberali") au fost ceva mai ostili, negind orice rol special acordat publicatiilor si incercind in acelasi timp sa extinda aria termenului "cercetare/scholarship" astfel incit sa includa multe alte chestii care nu implica un peer review serios (nice try, though :-) ). In sfirsit, ma bucur ca macar aceasta insistenta a generat ceva auto-reflectie, in acest sens adjudecindu-mi cu mindrie termenul de "conservator". Take it easy!
 

Massacre des chiens errants en Roumanie : des méthodes cruelles et inefficaces

Massacre des chiens errants en Roumanie : des méthodes cruelles et inefficaces - le Plus / Le Nouvel Observateur
Par Muriel Fusi, Juriste
Publié le 10-05-2014
Malheureusement jusqu'à maintenant, la volonté politique fait défaut. Et ce même si la déclaration écrite du Parlement européen (13 octobre 2011) sur la gestion de la population canine dans l'Union européenne "demande aux Etats membres d'adopter des stratégies globales de gestion de la population canine qui comprennent des mesures telles que des lois en matière de contrôle de la population canine et contre la cruauté envers les animaux, la promotion des actes vétérinaires, notamment la vaccination contre la rage et la stérilisation".

May 12, 2014

Too Ra Loo Ra Loo Ral

...Its melody still haunts me 
These many years gone bye
Too ra loo ra loo ral
Until the day I die...
"a classic Irish song originally written in 1914 by composer James Royce Shannon (1881–1946) [...] In 1976, Richard Manuel and Van Morrison sang the song, as "Tura Lura Lural (That's An Irish Lullaby)", during The Band's farewell concert The Last Waltz." (cf. Wiki - Too Ra Loo Ra Loo Ral)

Legende ale blues-ului: Mike Bloomfield & Taj Mahal - "One More Mile To Go"...

May 11, 2014

Ai mancat azi?... Ai baut apa?... Protest international pentru cainii din Romania. Stop animal abuse and the killing law!

Ai mancat azi? Ai baut apa? Ai fost mangaiat? EI NU! In adaposturile de stat, cainii nu primesc mancare, apa, sunt maltratati si ucisi cu sadism. Arata ca iti pasa si vino la cel mai mare protest international la care s-au inscris deja peste 60 de orase din intreaga lume. Cateva autocare din tara si din Anglia sunt pregatite sa ajunga in Bucuresti. Daca ei pot, in mod sigur poti sa rupi si tu cateva ore din viata pentru a cere oprirea macelului. Daca tu taci, ei mor! 
Have you eaten today? Have you drunk water? Have you been caressed? They didn’t! In romanian public shelters, dogs don’t get food, water, are sadistically abused and killed. Show that you care and come to the largest international protest that have already signed more than 60 cities around the world. Please help romanian stray dogs by participating to the protest in your country/city. Be their international voice. Thank you!

 

May 6, 2014

Letter to the EU Court of Justice: when animal abuse becomes abuse of human beings

THE programmatic, indiscriminate killing of stray dogs promoted by the Romanian government (both at the central level as well as by many local jurisdictions), and its various media/NGO/"civic" acolytes - diligently working on building a negative image for people caring for the unfortunate street animals - is an abuse of, and a direct attack on, the sensitivity, empathic instincts and values, and basic humanity of those horrified by the epidemic of animal abuse in our country. Thus, animal abuse metastasizes in an outright abuse of human beings. The hypostases of this widespread abuse vary from the Kafkaesque bureaucracy that discourages adoptions, to the lack of transparency and local governments hostility to any public oversight on the so-called shelters (of extermination, for all practical purposes), to the creation of a self-serving legal body that would ensure 'de facto' immunity for the abuses perpetrated by the dog catchers working for government agencies such as ASPA (making it difficult - under the threat of huge fines - for any bystander to express/voice disapproval for the dog catchers' abuses, any such criticism being easily represented as an "interference with the activity of ASPA" - which occasionally even abuse private property), and culminating with the outrageous "ban of human kindness" that would forbid (under the threat of a fine of about two months worth of salary) any compassionate person to dare give a piece of bread to a skinny street dog. The (dark) feeling is that the government message is:
"We want to kill them all. You have to stay away, or else we will make your life very unpleasant by generating a legal system that will force you to stay away. Just keep away and watch the massacre"
That is why this mass killing project and the legal framework surrounding it becomes more than a problem of four-legged animals, or dog/cat population management: it becomes OUR problem, a BASIC HUMAN RIGHTS problem, as long as our compassion, kindness, love and empathy (of adults as well as children exposed to such horrors) are abused, and ultimately intended to be silenced, by government abusive, "in-your-face" style, actions and misdirected control policies with respect to street animals and human beings alike. The mass killing program is an assault on humanity's deepest emotional nature. It needs to stop.

Dr. Mihai Caragiu, Professor of Mathematics at Ohio Northern University

NOTA: E-mail-urile pot fi trimise pana la data de 16.05.2014 la adresa renate.ernst@t-online.de Scrisorile pot fi trimise pana la aceeasi data pe adresa Renate Ernst, Karl-Stieler-Str. 8, 82131 Stockdorf, Germany - DETALII AICI ; image source

May 5, 2014

Catre Curtea Europeana de Justitie - cand abuzul animalului devine abuz al fiintei umane

E-mail-urile pot fi trimise pana la data de 16.05.2014 la adresa renate.ernst@t-online.de Scrisorile pot fi trimise pana la aceeasi data pe adresa Renate Ernst, Karl-Stieler-Str. 8, 82131 Stockdorf, Germany DETALII AICI
Scrisoarea mea: 
In momentul in care uciderea programatica promovata de guvern calca in picioare sensibilitatea celor oripilati de epidemia de abuzuri impotriva animalelor, atunci cind nivelul fundamental de umanitate al cetateanului si instinctul empatic al fiintei umane este terfelit prin manevre variind de la birocratia excesiva ce descurajeaza in practica adoptiile, la lipsa totala de transparenta publica a "adaposturilor" (de exterminare), la construirea unui cadru legal ce ofera "imunitate de facto" acelor functionari ai administratiilor locale ASPA care abuzeaza animalele (prin amenintarea cu amenzi pentru trecatorii ce ar indrazni sa-si manifeste dezacordul - usor de reprezentat ca "interferenta" in "activitatea hingherilor") si culminand cu interzicerea pina si a gestului elementar de a da un codru de paine unui catelandru al strazii (cu riscul pedepsirii printr-o amenda astronomica), atunci toata aceasta devine MAI MULT decat o problema a cainilor, DEVINE PROBLEMA MEA, a omului! Devine problema sensibilitatii abuzate a celor calcati in picioare si ignorati de acest program national de ucidere, surd in fata criticilor in timp ce se insinueaza, pervers, a fi un "consens civic"! Ce se intimpla cu drepturile lor? Este imperativ sa adresam cu toata puterea legii asaltul direct asupra spiritului si demnitatii umane promovat (ostentativ / "in-your-face") in intreg domeniul public de catre administratori. Practica programatica a abuzului animalelor se vadeste a reprezenta, DE FACTO, abuzul unora dintre cele mai profunde straturi ale fiintei umane, motiv pentru care nu poate fi trecuta cu vederea in nici un sistem legal decent. 
Dr. Mihai Caragiu, Professor of Mathematics at Ohio Northern University

May 4, 2014

René and Georgette Magritte with their Dog after The War - Paul Simon

Câteva gânduri despre unitatea Creației - Starețul Trifon (traducere de Mihaela Marinoiu)

Cum vom trăi în viața de dincolo?
Câteva gânduri despre unitatea Creației
de Starețul Trifon (All-Merciful Saviour Orthodox Christian Monastery, WA)
Traducere de Mihaela Marinoiu
Original English Version - here (posted to The "Official" Hammi Fan Club by Abbot Tryphon)

În Biserica Ortodoxă nu există o doctrină oficială referitoare la viața de dincolo a animalelor, inclusiv cea a animalelor noastre de companie. Părinții Bisericii care au exprimat păreri referitoare la această problemă au făcut-o doar sub titlul unor opinii teologice care nu au ajuns să fie universal acceptate, rămânând cunoscute sub numele de „theologoumena”, sau opinii personale.

Biserica s-a abținut în mod înțelept de la pronunțarea unor opinii concludente referitoare la viața de după moarte, dat fiind faptul că omului îi rămân necunoscute foarte multe lucruri în această privință. Noi nu vom înțelege cu adevărat ceea ce ne așteaptă după această viață, până nu vom fi intrat în viața de dincolo. Ca creștini ortodocși, acceptăm, pur și simplu, Crezul niceo-constantinopolitan, atunci când spunem: „Aștept ... și viața veacului ce va să fie”.

Prin mila lui Dumnezeu și împreună-lucrarea noastră cu aceasta, așteptăm să moștenim viața cea veșnică. Credem că toate ființele care au făcut parte din viața noastră vor fi și ele acolo. Iar unii dintre noi speră, chiar – bunăoară, ca C.S. Lewis – că ar putea fi posibil ca în rai să ne regăsim și cu animalele noastre de companie dragi și chiar cu animalele care au contribuit într-o mulțime de moduri la bunul nostru trai, pe pământ. Ar fi posibil, oare, ca văcuța care ne-a dat lapte pentru copiii noștri și brânza de pe masă să ne stea alături, într-o zi, într-un rai în care nu este nici moarte, nici durere?...

C.S. Lewis descrie ceva asemănător în cartea lui – „Marea despărțire” –, unde o femeie sfântă este însoțită de nenumărate animale, în timp ce pășește în slavă, prin câmpiile raiului. Acum, după ce m-am bucurat de afecțiunea și loialitatea minunatului motan din mănăstirea noastră – Hammi (o pisică norvegiană de pădure), mi s-ar părea că un rai în care această ființă mică și afectuoasă nu ar exista ar fi un loc din care lipsește ceva. Chiar și pierderea pentru totdeauna a găinilor noastre – care ne-au dat atâtea ouă proaspete și minunate și mi-au oferit atâta încântare, privindu-le cum își duceau viața libere – mi s-ar părea tristă.

Este pur și simplu, părerea mea – și aștept cu nerăbdare posibilitatea întâlnirii atâtor câini și pisici la care am ținut și ale căror vieți le-am împărtășit și eu, în cei șaizeci și opt de ani ai mei. Sfinții priveau animalele ca pe ființe ale Domnului, create ca niște daruri ale iubirii lui Dumnezeu și de aceea nu vroiau să le trateze neglijent sau indiferent atunci când le aveau în grijă.

Se știe despre Sf. Pavel de Obnora că vorbea cu păsările, iar Sf. Serafim de Sarov s-a împrietenit cu un urs. Sf. Antonie cel Mare avea prieten un leu. Sf. Modest privea animalele ca daruri sublime și pline de taină ale lui Dumnezeu și binecuvânta deseori vitele credincioșilor, rugându-se pentru sănătatea și viața lor și slăvindu-L pe Dumnezeu pentru mulțimea și frumusețea zidirilor Lui. Eu însumi, de vreo treisprezece ani îl binecuvântez pe Hammi, atunci când îi deschid ușa și îl las să iasă din bibliotecă, după ce doarme acolo, noaptea.

Pământurile tradiționale ale Angliei, Scoției, Țării Galilor și Irlandei (toate, ale popoarelor celte), care, până în secolul al XI-lea au făcut parte din Biserica Ortodoxă Sobornicească și ai căror sfinți și viață duhovnicească au multe de oferit lumii contemporane priveau întreaga realitate ca un tot unitar. Acești sfinți știau – așa cum au știut toți sfinții Bisericii – că unitatea Creației fusese sfărâmată în urma păcatului lui Adam și fusese restaurată prin actul mântuitor al lui Hristos. Prin viețile lor, sfinții personificau restaurarea unității Creației, fie prin comunicarea cu îngerii și duhurile, fie prin lucrarea rudeniei cu toată natura.

Sf. Atanasie spunea: „[Dumnezeu] a oferit lucrarea Creației și ca un posibil mijloc de cunoaștere a Ziditorului... Astfel, oamenii au la îndemână trei căi prin care pot dobândi cunoașterea lui Dumnezeu. [Prima:] pot privi la imensitatea cerului și cugetând la armonia Zidirii, pot ajunge astfel să Îi cunoască Stăpânul: Cuvântul Tatălui.” Astfel, lumea naturală văzută în lumina lui Hristos rămâne o cale de a-L cunoaște pe Dumnezeu – adică o cale spre mântuire.

Unitatea relației noastre cu Creația este ilustrată „pe viu” de relatarea referitoare la Sf. Kevin de Glendalough. În timp ce stătea la rugăciune într-o poziție monahală tradițională la celți, cu brațele întinse în formă de cruce, o mierlă și-a făcut cuib pe unul din brațe și și-a depus ouăle. Nevrând să îi strice cuibul, Sf. Kevin a rămas în acea poziție până când puii au ieșit din ouă. Se spune că sfântul ar fi spus: „Nu este o nevoință prea mare pentru mine să îndur durerea ținerii acestui braț sub mierlă, de dragul Împăratului Cerurilor”.

La începutul lucrării de restaurare a unității întregului cosmos căzut, Hristos a mers în pustie, unde „era împreună cu fiarele și îngerii Îi slujeau” (Marcu 1:13). Aceste ființe cerești și pământești, menite să devină noua Creație întru Dumnezeu-Omul, Iisus Hristos erau adunate în jurul Lui. Avem o trimitere clară la această restaurare, în viața Sfântului Isaac Sirul, atunci când acesta scrie:

„Omul smerit se apropie de animalele sălbatice, iar în clipa în care îl văd, ferocitatea lor e îmblânzită. Ele vin la el și se lipesc de el ca de Stăpânul lor, dând din coadă și lingându-i mâinile și picioarele. Ele simt un miros pe care-l are el – aceeași mireasmă pe care o avea și Adam înainte de cădere, pe vremea când erau toate adunate în fața lui, în rai, iar el le dădea nume. Această mireasmă ne-a fost luată ulterior, însă Hristos a înnoit-o și ne-a dat-o înapoi, la venirea Lui. Ea este cea care îndulcește mirosul oamenilor”.

Cu alte cuvinte, starea de asemănare cu Dumnezeu, în Hristos, la care se ridicase, i-a permis să fie, în relația cu animalele sălbatice, întocmai ca Adam pe vremea când acesta le-a numit pe fiecare. Și mă gândesc că motivul pentru care animalele de companie sunt atât de importante pentru noi, oamenii este că ne ajută pe calea pe care o parcurgem către refacerea legăturii de rudenie dintre două părți diferite ale Creației. Animalele noastre de companie ajung așa cum erau toate animalele la început, când lui Adam i se încredințase sarcina numirii lor.

Atunci când omul se poate așeza alături de pisică, sau de câine, sau de găină (ca să-l parafrazăm pe Isaia), mai apropiem un pic Împărăția lui Dumnezeu de noi, lucrăm un pic la recrearea raiului și dăm astfel un nou înțeles sarcinilor mai puțin poetice cum ar fi curățarea cotețului de găini sau litierei cu nisip.

În fine, cum spunea un părinte-episcop preferat, de-al meu (Mitropolitul Kallistos Ware): „Animalele au fost cu Adam și Eva în rai; așa că de ce n-ar fi și în Împărăția Cerurilor?”.

Cu dragoste întru Hristos,

Starețul Trifon

May 2, 2014

Cand abuzul programatic al animalului devine abuz al omului

In imagine: 12.05.2014 - Suntem martori la procesul impotriva Guvernului Romaniei pentru dreptul la viata al cainilor! 

Foarte bine, e bine ca exista miscare in acest sens, insa desi actiunea este pentru dreptul la viata al cainilor strazii (asa cum ar trebui sa fie, non-stop), este imperativ ca problema sa fie transpusa *si* in termeni de drepturi ale omului (format cu care ar trebui mers NEAPARAT pina in pinzele albe, la Bruxellles/CEDO - sunt sigur ca acolo se va ajunge; trebuie sa se ajunga acolo CHIAR DACA guvernul hingheresc va ridica "steguletul alb").

In momentul in care numitul complex administrativo-hingheresc calca in picioare sensibilitatea celor oripilati de epidemia de abuzuri impotriva animalelor, atunci cind nivelul fundamental de umanitate al cetatenilor este terfelit prin interzicerea pina si a gestului elementar de a da un codru de paine unui catelandru al strazii (cu riscul unei amenzi astronomice venite din partea Big Brother-ului tupeist), atunci toata aceasta devine MAI MULT decat o problema a cainilor, DEVINE PROBLEMA MEA (a omului)! Este momentul in care dezbaterea vis-s-vis de statutul animalelor (ce le poate sau nu permite "mafalda bipeda") trece tactic pe planul doi, findca este momentul in care vom adresa cu toata puterea legii asaltul direct asupra spiritului uman promovat de administratorii ce duhnesc de sange de animal ucis (duhoare fluturata ostentativ in domeniul public in dulce stil de "in your face"): practica programatica a abuzului animalelor se vadeste a reprezenta, DE FACTO, abuzul unora dintre cele mai profunde straturi ale fiintei umane, motiv pentru care nu poate fi trecuta cu vederea in nici un sistem legal decent.