January 26, 2015

Intre mafie si zero - scrisoare catre un prieten

De acord: e o mare tragedie cu mafia din tara. De fapt trebuie vorbit la plural. Caci avem de a face cu o retea de mafii (cu partidele tinzind sa joace rolul unor noduri speciale, facilitind comunicarea sistemica). Nodurile retelei mafiote apar ca si clanuri in mare parte independente: desi se subsumeaza unui spirit malefic comun (intelegerea tacita intre escroci), de cele mai multe ori nu evolueaza in sincronie, alcatuind un moloh eterogen in care, totusi, "nodurile partinice" inlesnesc corelatiile dintre puncte indepartate (oferind o masura de "long-range order" in sistem). In general interactiile sunt tari, rapide, superficiale, galagioase, vulgare (practicate adesea ca "testare a terenului" in procesul de construire a rapoartelor bilaterale), iar dinamica salbatica evolueaza intre strategia ascendenta "succes cu orice pret" (creatoare de "eroi" mafioti - majoritatea avind mare grija sa nu scuipe in sus si sa pupe, ierarhic, poala "sultanului de la momentul T", oricare ar fi acesta - aici atentie cu "beauty is in the eyes of the beholder", nu conteaza cine e sultanul, el n-are identitate in sine) si cea descendenta "scapa cine poate". Cine ajunge "sus" fura cit poate si isi face legea, insa trebuie sa se miste cit se poate de repede pina nu e dat jos, dupa regula "loveste si fugi" (cu prada). Iar cind e dat jos, in cele mai multe cazuri nu e de fapt "jos" precum sarmanii oameni saraci ci "jos" in sensul starii de asteptare pe o "bara - purgatoriu", unde numitul isi va trai "cosmarul inactivitatii" pina va fi recirculat de sistem in tura urmatoare ca un nou Cezar reciclat pe felia sa, probabil noua (aici lucrurile se complica, perioadele de asteptare nefiind egale, caci e un haos cu spectru larg, desi nu m-as mira ca unii sa incerce sa il controleze dupa metode de "analiza cantitativa" ca la piata de capital - desi probabil ca nu se intimpla la noi). Mafiotul roman traieste o stare de paradox: pe de o parte fricos si las, pe de alta parte cu un tupeu nemarginit si sete de a lovi intru parvenire.

Acum partea cea mai trista: e greu de imaginat cum poate patrunde un flux de regenerare in aceasta furtuna de "zgomot alb" al ne-chipului sistemic. Orice idee buna va fi reconfigurata dupa chipul... ne-chipului! Orice imagine buna va fi estompata si egalizata. Un Borg. In finalul acestui acces de pesimism, as mai scrie si ceva pozitiv: recent aud ca niste pompieri din Dej au salvat un ciine care latra si cerea disperat ajutor, fiind prizonier pe malul raului involburat. Exista si oameni. Fapta este singura evidenta. Insa o evidenta pe cit de pretioasa pe atat de locala. Caci in conul viitorului, imaginea faptei este deja integrata in sistem. Deci fa alta fapta. Traieste clipa.

Mafiile nu-l pot controla pe zero.

M. C.

Multumiri lui M. N. pentru initierea discutiei.