January 21, 2015

Studiul „Making the Link” - Ianuarie, 2015. Abuzul animalelor şi agresiunea faţă de oameni.

Studiul „Making the Link” - Ianuarie, 2015
SURSA

În prezent există o multitudine de dovezi identificând “legătura” dintre abuzul animalelor şi agresiunea faţă de oameni, incluzând violenţa. Această conexiune între abuzul animalelor şi agresiunea umană a fost documentată de către organizaţii majore la nivel global, incluzând Biroul Federal de Investigatii (FBI) şi Guvernul Federal al Statelor Unite. În Australia, legătura este acceptată de forţele poliţieneşti şi de către agenţii guvernamentale (vezi aici).

Într-adevăr, este acceptat de către profesionisti si oameni de ştiinţă deopotrivă ca maltratarea animalelor nu este un act izolat, ci parte a unui ansamblu de comportamente antisociale.
Copiii care sunt cruzi cu animalele sunt mai susceptibili la a brutaliza alţi copii. Adulţii care sunt cruzi cu animalele sunt mai predispuşi la a comite alte infracţiuni, în principal infracţiuni violente incluzând abuzul la adresa partenerului sau copiilor. La limita extremă a comportamentului antisocial recidivant, studii ale FBI arată că cruzimea faţa de animale este un comportament proeminent în profilele criminalilor violenţi precum criminali in serie sau ucigaşi în masă.

Este de asemenea cunoscut că una dintre principalele căi de dezvoltare a agresivităţii este prin a observa sau a fi martor la astfel de comportamente. O alta e prin a fi victima acestui tip de comportament.

Totodata de notat este marcanta descoperire că diminuarea conditiei unui sub-grup încurajează agresiunea. Prin urmare, o ţară cu un număr disproporţionat de animale pe străzi furnizează o potenţială înlesnire în ‘transferul agresiunii’’. În situaţia în care este exacerbată de nivele mai ridicate de abuz domestic si de diminuarea conditiei sub-grupului se faciliteaza amplificarea agresiunii.

• Un amplu volum de cercetări asociază abuzul animalelor cu crime inter-umane şi agresiuni împotriva oamenilor şi a proprietăţii.
• Studiul “Making the Link” desfaşurat în Bistrita, România a evidenţiat nivele semnificative şi disproportionate de abuz împotriva animalelor şi indivizilor având ca repercusiune un impact asupra societaţii.
• Existenţa unui număr semnificativ de animale devalorizate de catre societate pe strazi înlesneşte un transfer al agresiunii încurajând activităţi abuzive împotriva oamenilor. Ştiind că un puternic mijloc de dezvoltare a agresiunii este prin a fi martor la aceasta, îndeosebi de ingrijorator este ca abuzul animalelor e observat cu atâta uşurinţă în România de către adulti şi copii deopotrivă.
• Experţi mondiali în acest domeniu au documentat conexiunea în multe articole publicate şi cărţi. Cu o înaltă incidenţă a abuzurilor împotriva oamenilor şi animalelor, societatea românească oferă un extrem de puternic suport petru această conexiune şi este un caz care necesită imperios intervenţie spre a reduce abuzul contra animalelor, ceea ce poate doar să faciliteze reducerea agresiunilor împotriva oamenilor şi a violenţei, creând un loc mai sigur pentru toţi.
• UE are ‘competenta partajată’ în asistarea României la realizarea unui program umanitar de sterilizare, asadar indepărtând facilitatea de antrenare pentru agresiune din ciclul abuzului.
• Empatia afectivă redusă a fost identificată ca factor afişat de abuzatori. Sunt sugerate programe educaţionale care să promoveze inţelegerea umanitara a animalelor ? cu un accent special pe creşterea empatiei afective.

Din J. Levin si A. Arluke in 'The Link Between Animal Abuse and Human Violence' (Legatura intre abuzul animalelor si violenţa umană) ed. Andrew Linzey:
“Cauzarea rănirii, suferinţei sau morţii unui animal, în absenţa provocării sau ostilităţii, confera unui individ o placere psihologica imensă, tânărul răuvoitor exersându-si atacurile sale sadice – poate pe animale, poate pe alţi oameni, poate pe ambele – şi continuă în anii săi de adult să săvârşească acelaşi tip de acte sadice asupra fiinţelor umane. Atacurile sale asupra animalelor sunt serioase şi personale. El alege animale umanizate, apreciate social şi cultural – de exemplu câini şi pisici – împotriva cărora să-şi exercite scopurile sadice, dar este probabil ca el să repete comportamentul abuziv pe o varietate de animale.Dacă mai târziu găseşte un mijloc acceptabil social de a compensa pentru sentimentul lui de neputintă, atunci poate scapa de sub influenţa violenţei săvârşite împotriva oamenilor. În caz contrar, experienţa sa timpurie de cruzime impotriva animalelor poate deveni doar un antrenament pentru comiterea ulterioară a unor atacuri, violuri şi chiar crime.”
Studiul ‘Making the Link’ desfăşurat în România cu un grup comparativ de control în Berlin, Germania a relevat că abuzul extensiv asupra animalelor este săvârşit de aceia cu agresivitate împotriva oamenilor şi a societăţii. Nu mai putin de 86.3% din grupul de studiu din România au fost martori ai abuzurilor împotriva animalelor în locuri publice. Abuzul este ciclic, cu violenţa domestică, abuzul sexual şi practica abuzului împotriva animalelor, furnizând un ciclu de violentă cu o doză mare de inevitabilitate de a fi copiată şi aplicată de viitoarea generaţie. În timp ce violenţa domestică este abordată, abuzul animalelor NU este. E inevitabil atunci ca preocuparea faţă de violenţa domestica să fie doar temporară, din moment ce perpetuarea abuzului contra animalelor va interfera cu orice succes pe termen lung în gestionarea violenţei domestice.Este consfinţit că sub competenţa UE problema animalelor comunitare cade sub responsabilitatea Statelor Membre. Prin urmare, am constatat că acest fapt nu doar facilitează invătarea agresiunii, dar accentuează infracţionalitatea anti-socială şi violenţa care este de asemenea foarte transferabila. Se sugerează că există o cerinţă de a minimaliza oportunitatea practicii agresiunii. Aceasta, evident si omenesc, cere un program care sa o realizeze. Strategia practicată in present sub Legea 258/2013 încurajează un program de ucidere pentru a realiza ‘eradicarea’. Astfel de practici sunt dezaprobate de către organizaţii majore precum WHO şi încurajează încălcarea unor Tratate şi Convenţii prin aplicarea sa. Astfel de diminuări în statutul animalelor promovează practici agresive. Totodată, diminuarea empatiei afective s-a descoperit a fi un factor manifestat de catre abuzatori. S-ar sugera ca programele de educaţie informatională cu privire la managementul animalelor şi conştientizare cu accent special pe amplificarea empatiei afective ar fi esenţiale în reducerea abuzului.
Datorită impactului asupra ‘domeniului uman’ cauzat de disponibilitatea şi încurajarea exercitării violenţei agresive, se recomandă ca problema să fie abordată sub Tratatul de la Lisabona unde ‘competenţa partajată’ invită implicarea UE daca ‘scala’ şi ‘efectele’ dovedesc asta. Este de la sine înţeles că guvernul naţional a eşuat sau a neglijat eforturile de reducere numerică într-o maniera umană. Dată fiind incidenţa ridicată a agresiunilor în Romania, nu este surprinzător ca oficialităţile guvernamentale nu au fost excluse din randul populatiei agresive sau a culturii. Intervenţii eficiente ar putea fi, prin urmare, instituite în colaborare cu agenţi externi, care de asemenea nu au adoptat cultura agresivităţii, atât de evidentă în România. Aşadar, date fiind recentele schimbări, ar fi responsabilă solicitarea suportului UE în realizarea unui program uman de sterilizare, incluzând în mod necesar şi ‘cainii cu stapan’.

În prezent, un articol în acest domeniu este în curs de pregătire de către un număr de profesori de nivel mondial în domeniu. Acesta se bazează pe rezultatele Studiului “Making the Link” în România şi va identifica ramificaţiile severe pentru o societate umană dacă aceste probleme nu sunt soluţionate de urgenţă.
Într-adevăr, aceste ramificaţii sunt deja observate în câteva locaţii unde abuzul şi agresiunea umană sunt ambele extrem de răspândite. În momentul publicării acestei lucrari, rezultatele vor fi prezentate la Conferinta de Presa - cu presa europeană invitată.

Pentru si din partea Grupului de Studiu ‘Making the Link’ Ltd
Professor Barbara Boat, Associate Professor of Psychiatry, Director of the Program on Childhood Trauma and Maltreatment, Executive Director of the Childhood Trust at Cincinnati Children’s Hospital Medical Center, USA
Professor Eleonora Gullone, School of Psychological Sciences, Monash University Australia
Professor Paul van Schaik, Professor of Psychology, Tesside University UK
Professor Philip Tedeschi, Clinical Professor, Executive Director, Institute for Human-Animal, University of Denver, USA
Malcolm Plant, Founder and Director, 'Making the Link' Study Project, UK
Dr Núria Querol i Viñas GEVHA, Grupo para el Estudio de la Violencia Hacia Humanos y AnimalesSpain