Carmen Elena Caragiu - Cum sari de la una la alta? (22)

Capul obosit își caută un loc de odihnă pe pieptul lui. Brațul ei ținut strâns e prelungirea mâinii lui. Când îi trece lui un gând prin cap, ea tresare. Floarea soarelui se întoarce după soare. Doctorul are minte limpede și mână ușoară. Eufemism. Nu poate fi vorba de despărțire de trup, ci de tratarea unei boli, de vindecare. Exteriorul este cel mai important punct (centru de greutate) al interiorului. Doar conștientizarea, acul semnificației, al poeziei induce ser informațional. Moartea = engramă a vieții! Moartea indică viața, prin personificare. Acesta-i miracolul etern. Particularul e spiritualul, nu generalul. Ce lăsăm în urmă? Ce ne apasă? Personificarea, poezia e antidotul la încărcarea cu noxe. Superiorul nu se reduce la inferior, prin moarte. Poartă mantie, diademă. În artă nu există valori-mijloc. Materia ia forma dorinței. Fiecare cuvânt articulat e un picioruș. Privim dintre tâmplele altuia.

Carmen Elena Caragiu (1965-2015)