August 31, 2011

Oamenii de lângă noi

Cotidianul LUMINA - 17 August 2011
Oamenii de lângă noi
de Monica Patriche
În memoria Prof. Univ. Dr. Constantin Tudor
Un model de modestie şi de viaţă trăită din plin, împlinită prin faptul că nu a îngropat talantul primit, ci dimpotrivă. Numai gânduri bune pentru cel care aşteaptă din parte-ne ceva pozitiv. Şi-mi aduc aminte cum povestea părintele Galeriu că la înmormântarea părintelui Stăniloae vorbea cu acesta ca şi când ar fi fost în viaţă, cu convingerea că este auzit. Aceasta este, cu siguranţă, ceea ce e bine să facem şi noi.

August 25, 2011

„Westward leading, still proceeding/To the world unseen”... Rosanne Cash


http://youtu.be/Ud-SlCiZ7AM (with lyrics - here)

Jorge Luis Borges and the „given for a purpose”

„A writer — and, I believe, generally all persons — must think that whatever happens to him or her is a resource. All things have been given to us for a purpose, and an artist must feel this more intensely. All that happens to us, including our humiliations, our misfortunes, our embarrassments, all is given to us as raw material, as clay, so that we may shape our art.” (Jorge Luis Borges - via wikiquote)

August 21, 2011

Cuvântul de la capătul lucrurilor

Cotidianul Lumina
Lumina cunoştinţei|Duminica, 21 August 2011
Religia, Filosofia şi Ştiinţele în dialog:
Cuvântul de la capătul lucrurilor
Florin Caragiu

S-a afirmat că există un stadiu iniţial al evoluţiei ştiinţei, impregnat de filosofie, în speţă o filosofie a naturii. O asemenea fundare filosofică are ca motor al funcţionării ei, de regulă, principiul analogiei. Filosoful Descartes, de pildă, s-a folosit de modelul său ontologic mecanicist - abandonat, în timp - pentru a elabora ideea - în sine valabilă - de reflex condiţionat, înţeles ca o conexiune cauzală între senzaţie şi reacţie. 

Un psiholog tinde să recurgă la analogii sugestive cu manifestările energiei fizice pentru a descrie viaţa energiei psihice, deşi prin tot ceea ce face nu reuşeşte să dea o definiţie precisă acesteia. La fel procedează şi teologul, care, de multe ori, recurge la raţionamente analogice pentru a-şi creiona concluziile menite să convingă. Exemplul clasic este bine cunoscutul argument imaginativ potrivit căruia ceasul îl arată pe ceasornicar, iar natura pe Creator.

Tocmai asemenea mari propoziţii ontologice întemeiate experimental sunt străine de spiritul ştiinţei actuale. Philipp Frank, în filosofia ştiinţei, a arătat că până nu demult se proceda la deducerea principiilor ştiinţei din principii filosofice "inteligibile", astfel încât un lanţ unic de raţionamente lega ştiinţa de filosofie. Cu totul altfel se prezintă situaţia lor actuală, când lanţul s-a sfărâmat, ştiinţa s-a autonomizat şi s-a separat de filosofie şi de o anumită tradiţie a fecundităţii gândirii, ce putea deschide lesne calea teologhisirii. Problema reunificării ştiinţei cu filosofia, a refacerii verigii pierdute, se pune în vremea actuală mai acut decât niciodată, considera Philipp Frank1.

August 20, 2011

August 17, 2011

Jacques Barzun on "the age of ready reference"

"The age of ready reference is one in which knowledge inevitably declines into information. The master of so much packaged stuff has less need to grasp context or meaning than his forbears: he can always look it up." (Jacques Barzun, http://en.wikipedia.org/wiki/Jacques_Barzun)

„Poezia autentică – practică textuală abilă şi provocare pe verticală a sensului” (Eugen Serea în dialog cu Florin Caragiu)

„Poezia autentică – practică textuală abilă şi provocare pe verticală a sensului” (apărut în revista "Fereastra", Anul VIII, Nr. 4 [62], August 2011, p. 22)

Eugen Serea: În ce sens se mai poate vorbi astăzi de o poezie creştină? Nu este o contradicţie în termeni, aşa cum vor considera cei care, în mod tendenţios, separă menirea poeziei de exprimarea unui crez?

Florin Caragiu: În opinia mea, chiar şi o poezie numită a senzaţiei, aparent fără adâncime ideatică, nu poate exista ca atare. Psihologii au constatat, de altfel, existenţa unui raţionament inconştient, care dă gustul lumii, şi prin intermediul căruia, în absenţa interpretării conştiente a unui fapt, acest fapt e ca şi cum se interpretează singur, de la sine. Să încetăm să ne iluzionăm că a trăi în senzaţia oarbă înseamnă a trăi în afara ideologiilor, fără a alege. În orice moment omul face o alegere.

August 14, 2011

Invitaţie la introspecţie

Invitaţie la introspecţie
de Florin Caragiu
Revista “Ramuri”, Nr. 7 (1141), Iulie 2011, p. 12

Recent, am fost pus la curent cu ce cred cercetătorii despre plictiseală, constatând efectele ei dezastruoase. E ca o otravă lentă, se afirmă, care dereglează tot sistemul viu, împingându-l sigur spre distrugere. Acest insuportabil nor cenuşiu care se lăţeşte pe cerul sufletelor oprimă respiraţia, provoacă tahicardii şi aritmii, astenizează, deprimă imunitatea, usucă papilele gustative, agravează nevrozele, exacerbându-le în unghiuri depresive fără ieşire. Când plictiseala insidioasă ne invadează, puterile organismului sunt secătuite rapid. De vină e caracterul ei difuz, care face să sufere imaginea întregii existenţe, estompate, uniformizate de la un capăt la celălalt, ştergând individualităţile, făcând de nerecunoscut atât identitatea, cât şi alteritatea. Fiinţa astfel agresată cu greu poate delimita această stare, aparent omniprezentă în atmosferă, ca pe un corp străin de ea şi raportabil la o cauză externă, care poate fi clar identificată şi, astfel, îndepărtată, măcar la nivel de tonus al intenţiei. Drept urmare, reacţia de încordare, de respingere, se consumă într-un orizont închis, asfixiant, pentru că nu mai are cum să fie propulsată înainte de speranţă şi nici de tensiunea acţională a gândirii, cea care, de regulă, plănuieşte metodele de luptă şi victoriile sinelui persistent.

August 12, 2011

Putem vedea rostul?...

Într-un frumos articol de Conf. univ. Dan Chiţoiu (Rostul nevoii de re-luare, cotidianul Lumina din 24 Mai 2011) se face referinţă la isihasm, unde reluarea nu e "o simplă repetiţie", ci o "re-punere/re-situare/deschidere" către alteritate.
În cele ce urmează ne vom intreba:
Cum putem vedea acest fel de reluare-întru-har ?
Putem "vedea rostul" ?...
1. ELICEA
O abordare a imaginii într-un mod raţionalist/geometric este limitată. Silogismul se restrânge la un spaţiu formal strict limitat, merge "de la punctul A la punctul B" - chiar dacă drumul este anevoios, nu există alteritate. Dat fiind dimensiunea duhovnicească a deschiderii, a asocia o imagine geometrică acestui proces (ar fi o schemă/clişeu care "defeats the purpose") ar fi hazardat. În orice caz, o "simplă repetiţie" ar sugera o mişcare circulară uniformă într-un plan xy, iar dacă ar trebui să includem o nouă coordonată z care să reprezinte "sporul/urcuşul" (ori continua re-punere), am avea o mişcare ascendent-elicoidală în spaţiul 3-dimensional.
2. SCARA LUI PENROSE
Problema este că în isihasm, spaţiul în care se face "avansul" (z) nu este "din lumea aceasta", având un statut ontologic diferit de acela al coordonatelor "planului repetiţiei" xy. E un urcuş corespunzător unei verticalităţi care, văzută din "lumea aceasta", nu ar putea fi percepută decât într-un mod tensionat, absurd, paradoxal ("Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie..." - 1 Corinteni 1:18). În termeni oarecum speculativi, poate că tensiunea acestui paradox sau incongruităţi ontologice, privită din punctul de vedere al celor care, sincer interesaţi la modul exclusiv raţional dar separaţi de dimensiunea duhovnicesc-participativă, ar fi reprezentată de "scara imposibilă" a lui Penrose: o (aparentă) urcare nelimitată într-o coordonată paradoxală. Scara imposibilă este perplexitatea raţiunii ajunsă la limitele existenţei... ("lumea aceasta" (căzută)...) Ce este dincolo?
3. ICOANA
Însă pentru "cei ce sa mântuiesc", participând cu trupul şi cu sufletul în drumul despătimitor, este evident că nu poate fi vorba de o asemenea reprezentare (geometrică, paradoxală sau nu, dar încremenită, moartă). Caci acestia au, in schimb, taina icoanei, imagine perfectă, vie, a rugăciunii neîncetate.Pentru prima dată, aici PUTEM VEDEA ROSTUL şi nădejdea. Într-adevăr, "God became man so that men might become gods" (St. Athanasius) 

August 10, 2011

Ieşirea din sine

cu un deget în gura căţelului – ce-l strânge fericit –
aştept să cadă pelerina întunecată a soarelui.
în vale, îngerul peretelui îşi flutură aripile în părul moale de veveriţă
a trebuit să ne pierdem în ploaie ca să cădem de pe trupul păros
al lumii în iarba abia cosită şi să ascundem aici durerea
îndrăgostirii. e doar o pânză întinsă, în care suflă un copil.
poţi bate din palme când te trezeşti pe acoperişul oraşului.
la început, totul pare simplu, însă dragostea trece prin tine
şi te învăluie ca o apă în care nu cutezi să respiri. primul om întâlnit
te pune pe gânduri: oricine ar fi, îţi poartă sufletul la vedere.
şi bucuria lui îţi străbate ochiul, iar suferinţa, inima.

Florin Caragiu

Reason and Logos

Escape from Reason: indeed a profound and amazingly thought-provoking article by Fr. Archpriest Stephen Freeman. 
Highlights: "“Reason,” as popularly understood is a distortion of the proper Christian use of the word."..."the logoi of created things [...] reflect, not their “rational” structure, but their structure within the light of Christ."

August 8, 2011

Review: God and Stephen Hawking, by John C Lennox

Click here to read the review from The Procustean blog.

Muzica - privilegiu al fiintei

George Steiner lecture about music (Nexus Conference, 2010).   
Highlights: "there is more in consciousness than electronic wiring"... music as "hope of a transcendent possibility"... music vs. "barbarism of organized noise"... music is an absolutely necessary educational component... "the music, in a sense, plays us"... great music = "privilege of being".

http://youtu.be/oKh7edvRvFQ
Nexus Conference 2010: Keynote Lecture George Steiner

August 7, 2011

Scaunele (un mini-curs evanghelic)

Nu, nu "scaunele" lui Ionescu... In orice caz, glad to have you here :)
Love Wins - An Orthodox View este o mini-demonstratie de teologie comparata, folosind doua scaune ca recuzite!

Love Wins - An Orthodox View
http://youtu.be/WosgwLekgn8

August 6, 2011

omenesc, prea omenesc

"The idea that science is a uniquely self-critical institution is of course preposterous. Scientists are no more self-critical than anyone else. They hate to be criticized… Look, these people are only human, they hate criticism — me too. The idea that scientists are absolutely eager to be beaten up is one of the myths put out by scientists, and it works splendidly so they can avoid criticism." (David Berlinski - which, by the way, has a really good new book, "One, Two, Three: Absolutely Elementary Mathematics", that I enjoyed reading).

This myth may have its roots in a specific mode of engaging into the scientific quest. The "bug" is a matter of feeling (the often downplayed perpetual engine of any meaningful narrative whether scientific or artistic) rather than reason, and a touch of phenomenology will be a first remedy. A Christian may see the Cosmos (sensible or intelligible) as a gift (or maybe a network of gifts?...) which must be lived creatively (science being one possible venue) so that a process of iconic anamnesis will unfold.

August 2, 2011

Belle et Sébastien

Belle et Sébastien - one of the greatest childhood movies of all time (the story of the friendship between the orphan Sébastien and the Great Pyrenees dog Belle). Almost 40 years have passed, and I still remember it (a memory strangely enhanced - and at the same time transformed - now, when the memory of Nana is added up... as an additional, surprising gift).

http://youtu.be/vAlR9JWULEw
Belle et Sebastien

August 1, 2011

An ancient Irish hymn

B​e Thou My Vision - "The original Old Irish text, Rop tú mo Baile is often attributed to Dallan Forgaill in the 6th century. The text had been a part of Irish monastic tradition for centuries before its setting to the tune, therefore, before it became an actual hymn"


Be Thou My Vision - Ancient Irish Hymn from 8th Century by 4Him
http://youtu.be/IQxHvBtR7hs

philosophy

C. S. Lewis (from "Learning in War Time", a sermon preached in the Church of St. Mary the Virgin, Oxford, Autumn 1939):
"Good philosophy must exist, if for no other reason, because bad philosophy needs to be answered. The cool intellect must work not only against cool intellect on the other side, but against the muddy heathen mysticisms which deny intellect altogether."